Contact center

Ce este ACD? Metode de rutare a apelurilor și proiectarea cozilor

Ghid clar despre distribuirea automată a apelurilor: cum ajung apelurile la agentul potrivit, metode de rutare, cozi, competențe și timpul de așteptare.

Echipa editorială Call · Publicat · 7 min de citit

Când câteva persoane împart o singură linie telefonică, e ușor de stabilit cine răspunde: cel mai apropiat. Odată cu creșterea volumului de apeluri și a varietății întrebărilor, metoda nu mai funcționează. O singură persoană primește toate apelurile, un coleg nou ajunge să preia o dispută complicată de facturare, iar apelanții din coadă nu știu dacă sunt următorii sau al cincizecilea.

O echipă de agenți cu căști lucrând la birouri într-un contact center
Imagine ilustrativă

Distribuirea automată a apelurilor (ACD) rezolvă această problemă. Este componenta unui sistem telefonic care preia un apel primit, găsește un agent care îl poate prelua și îl transferă după regulile stabilite de dumneavoastră. Dacă nimeni nu este liber, ține apelantul în coadă și îl servește în ordine. Acest ghid explică modul de funcționare, compară metodele uzuale de rutare și arată cum se proiectează cozile, competențele și experiența de așteptare. Dacă meniurile vocale vă sunt noi, citiți mai întâi Ce este IVR?.

Ce face ACD

Fără ACD, un apel fie sună simultan la toate telefoanele, fie ajunge la un singur birou de recepție, unde cineva îl transferă manual. Cu ACD, sistemul face automat următoarele:

Cum se leagă de IVR

Un meniu IVR îl întreabă pe apelant ce are nevoie. ACD stabilește apoi cine, din echipa aleasă, preia apelul. Apelantul care apasă opțiunea pentru comenzi intră în coada de comenzi, iar ACD alege un agent din acea coadă. Proiectarea meniului IVR tratează partea de meniu.

Componentele unei configurări ACD

  • CoadăO linie în care așteaptă apelanții. De obicei, câte una pentru fiecare echipă sau tip de solicitare.
  • AgențiPersoanele alocate uneia sau mai multor cozi, care pot prelua apelurile.
  • Regulă de rutareLogica ce alege agentul disponibil care primește următorul apel.
  • Status agentDacă o persoană este disponibilă, în apel, în pauză sau offline.
  • Plan de așteptareCe aud apelanții, cât pot aștepta și ce se întâmplă la limită.
  • EvidențeNumărul apelurilor oferite, preluate și abandonate, precum și timpul de așteptare al apelanților.

Metode uzuale de rutare

Metodele diferite răspund în moduri diferite la întrebarea „cine primește următorul apel?”. Niciuna nu este corectă în orice situație; alegerea depinde de echipă și de tipul de apeluri.

Sună la toți

Telefonul fiecărui agent disponibil sună, iar primul care răspunde preia apelul. Este simplu și rapid pentru echipe foarte mici, dar creează zgomot și obiceiuri incorecte: cel mai grăbit câștigă mereu, iar ceilalți pot înceta să mai încerce.

Rotație circulară (round robin)

Apelurile se rotesc între agenți într-o ordine fixă. Munca se distribuie egal ca număr, dar nu neapărat ca efort, pentru că un apel poate dura două minute, iar altul patruzeci.

Cel mai mult timp liber

Apelul ajunge la agentul care a așteptat cel mai mult de la ultimul apel. Astfel încărcarea rămâne echitabilă în practică, iar metoda este o alegere implicită frecventă pentru serviciile generale de suport.

Prioritate fixă

Agenții sunt ierarhizați, iar apelul merge la persoana disponibilă cu cel mai înalt rang. Utilă când un specialist trebuie să preia primul apelurile, iar ceilalți sunt rezervă, dar poate suprasolicita specialistul.

Cele mai puține apeluri preluate

Apelul ajunge la cine a preluat cele mai puține apeluri în ziua respectivă. Egalizează numărul de apeluri, dar poate trimite un apel dificil unei persoane care nu a avut o pauză.

MetodăPotrivită pentruDe urmărit
Sună la toțiEchipe foarte miciZgomot, efort inegal
Rotație circularăAgenți similari, apeluri similareDurate inegale ale apelurilor
Cel mai mult timp liberServicii generale de suportNecesită un status de încredere
Prioritate fixăSpecialist plus rezervăSuprasolicitarea agentului de top
Cele mai puține apeluri preluateEchitate pe parcursul unei zile întregiIgnoră dificultatea apelului

Proiectarea cozilor

Coada este unitatea în care așteaptă apelanții, deci tot aici devin vizibile alegerile dumneavoastră de proiectare. Cozile bune sunt puține, clar denumite și legate de echipe reale.

După ce împărțiți cozile

Nu împărțiți excesiv

Fiecare coadă în plus împarte agenții în grupuri mai mici, iar grupurile mici înseamnă așteptări mai lungi pentru același număr de apeluri. Începeți cu două până la patru cozi. Adăugați alta doar când un grup de apeluri are nevoi clar diferite, de exemplu un subiect care cere o pregătire pe care ceilalți nu o au.

Agenți în mai multe cozi

Un agent poate face parte din mai multe cozi, de exemplu ca membru principal într-una și ca rezervă în alta. Astfel se absorb mai ușor vârfurile de trafic fără personal suplimentar, atâta timp cât prioritățile sunt clare.

Fișă de proiectare a cozilor

  • Enumerați motivele pentru care sună oamenii și cât de des apare fiecare
  • Grupați-le în două până la patru echipe
  • Denumiți fiecare coadă în cuvinte pe care le înțeleg și clienții, și agenții
  • Stabiliți cine este principal și cine este rezervă pentru fiecare coadă
  • Alegeți o coadă de preaplin pentru situația în care una se umple
  • Setați orele în care este deschisă fiecare coadă

Rutarea pe baza competențelor

Rutarea pe baza competențelor adaugă o condiție: apelul este oferit doar agenților care au o anumită competență. Un apel despre un produs specializat ajunge doar la cei instruiți pentru el, chiar dacă alți agenți sunt liberi.

Crește șansa ca o problemă să fie rezolvată la primul apel, dar există un compromis. Dacă doar două persoane au o competență, apelurile care o necesită stau în coadă chiar și când ceilalți sunt liberi. Păstrați competențele puține și generale, cum ar fi limba sau linia de produse, și instruiți rezerve, astfel încât o singură absență să nu blocheze o coadă.

Gestionarea timpului de așteptare

În așteptare își formează apelanții părerea despre dumneavoastră. Trei obiceiuri fac așteptarea mai suportabilă și previn închiderea apelului.

Un plan de așteptare rezonabil

  1. ConfirmațiSpuneți-i apelantului că a ajuns unde trebuie și că apelul său va primi răspuns.
  2. InformațiSpuneți aproximativ cât de aglomerați sunteți, doar dacă cifra este de încredere.
  3. Oferiți o alegereDupă un timp stabilit, propuneți un apel înapoi sau mesageria vocală în loc de așteptare.
  4. Stabiliți o limităDecideți cea mai lungă așteptare acceptată înainte ca apelul să fie mutat pe un alt plan.
  5. UrmărițiTratați fiecare mesaj vocal sau cerere de apel înapoi ca pe un apel care trebuie returnat.

Alegeți un obiectiv de serviciu pe care îl puteți măsura, de exemplu preluarea majorității apelurilor într-un anumit număr de secunde, și urmăriți-l. Rata de răspuns și rata de abandon explică indicatorii, iar Apel înapoi și mesagerie vocală în IVR prezintă alternativele la așteptare.

Statusul agentului și timpul de finalizare

ACD poate ruta corect doar dacă știe cine este liber. Dacă cineva pleacă de la birou, dar rămâne marcat ca disponibil, sistemul continuă să sune la un scaun gol. Dacă cineva este gata, dar marcat în pauză, apelanții așteaptă fără motiv.

Configurarea ACD pe etape

  1. Enumerați tipurile de apeluri și volumul lor aproximativ.
  2. Creați cozile și alocați agenții.
  3. Alegeți o metodă de rutare pentru fiecare coadă.
  4. Stabiliți regulile de așteptare: anunțuri, limite, preaplin și comportamentul în afara programului.
  5. Efectuați apeluri de test din exterior și verificați traseul, așteptarea și ce se întâmplă la limită.
  6. Treceți în producție, apoi analizați rapoartele săptămânal în prima lună.

Apeluri de test de efectuat

Analiza după lansare

Urmăriți periodic câteva cifre: câte apeluri au fost oferite, cât a fost cea mai lungă așteptare, câți apelanți au închis și câte apeluri au ajuns în coada de preaplin. O rată de abandon în creștere într-o anumită oră arată unde trebuie modificate planificarea personalului sau regulile.

Simptom și cauză probabilă

SimptomCauză probabilă
Așteptări lungi la prânzPrea puțini agenți programați în acel intervalPlanificați pauzele pe ture și adăugați rezerve
Un agent mereu ocupatPrioritate fixă sau o competență rarăReechilibrați cu metoda „cel mai mult timp liber” și instruiți rezerve
Apelanți care apasă mereu 0Meniul nu corespunde nevoilor lorRevizuiți formulările din meniu și cozile
Sună fără răspunsStatusul agentului este depășitFolosiți o rutină clară de status și posibilitatea de corecție de către supraveghetor

Combinați acest ghid cu Rezolvarea la primul apel pentru a verifica dacă răspunsurile rapide sunt și corecte, și cu Managementul forței de muncă pentru a planifica personalul pentru orele aglomerate pe care le identificați.

Cum se face în Call

În Call, fiecare coadă are propriile setări pentru obiective, program de funcționare și rutare. Puteți cere o competență, puteți numi o coadă de preaplin și puteți alege cât timp sună telefonul unui agent înainte ca apelul să treacă mai departe. Când o coadă este închisă, puteți alege între preluarea unui mesaj și trimiterea apelanților către altă coadă. Agenții își setează singuri statusul din meniu, iar supraveghetorii îl pot modifica din ecranul Supervizor. Un simulator de rutare vă permite să parcurgeți un apel fictiv prin program, sărbători și competențe, fără a suna pe nimeni. Consultați Configurarea cozilor de apeluri pentru pașii de urmat.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă ACD?

Distribuirea automată a apelurilor. Este componenta unui sistem telefonic care transmite apelurile primite agenților disponibili, după reguli definite de dumneavoastră, și pune apelanții în coadă când nimeni nu este liber.

ACD este același lucru cu IVR?

Nu. Un IVR îl întreabă pe apelant ce are nevoie și alege o echipă. ACD alege apoi agentul din acea echipă și gestionează coada de așteptare.

Ce metodă de rutare ar trebui să folosească o echipă mică?

„Cel mai mult timp liber” este o alegere implicită sigură, pentru că distribuie munca echitabil fără configurare suplimentară. „Sună la toți” poate fi în regulă pentru o echipă foarte mică, unde zgomotul nu este o problemă.

Câte cozi am nevoie?

De obicei, două până la patru. Fiecare coadă în plus împarte agenții în grupuri mai mici, ceea ce tinde să prelungească așteptările, așa că adăugați una doar când apelurile cer clar un tratament diferit.

Când ar trebui să folosesc rutarea pe baza competențelor?

Când unele apeluri necesită cunoștințe pe care le au doar anumite persoane, cum ar fi o limbă sau o linie de produse. Păstrați lista de competențe scurtă și instruiți rezerve, astfel încât o singură absență să nu blocheze o coadă.

Ce ar trebui să se întâmple când un apelant așteaptă prea mult?

Oferiți o alegere, cum ar fi un apel înapoi sau mesageria vocală, ori trimiteți apelul într-o coadă de preaplin. Stabiliți limita din timp, în loc să lăsați apelanții să aștepte la nesfârșit.

Configurați cozile de apeluri și rutarea în Call

În consola demo puteți încerca apeluri primite într-o simulare.

Ghiduri conexe